Românii faţă cu calicula

"Nu ieşiţi din casă!", ne sfătuieşte cu înţelepciune aparatul de radio, acelaşi care cu opt sute de ani în urmă ne anunţa că au dat tătarii foc la paie, iar peste cinci miliarde de ani ne va înştiinţa de moartea termică a Universului. A venit calicula! Iar eu, tacticos, mi-am ales un punct de observaţie temperat-oceanic de tranziţie, nu departe de Micul Paris.

"Beţi multă apă! Multă multă apă!" Efectul anti-calicular al apei se bazează pe răceală, nu? Iar atunci, din Titan până în Vitan, de la Sulina până la Chişinău-Criş, frigiderele susură dulce, apoi sfârâie amarnic, apoi susură dulce, apoi mai sfârâie amarnic. Frigiderele răcesc apa, apa răceşte oamenii, oamenii răcesc frigiderele. Perfect!

Iar efectul de seră indus de frigidere nu e al nostru, ci al urmaşilor noştri, şi al urmaşilor urmaşilor noştri.

* * *

Urc în autocar. Transmixt. Fierbinte. Transsexual. Şi până la plecare mai sunt treizeci de minute. Şi uşile sunt deschise. Iar afară nu pot să fug, e la fel de cald, şi mai bate şi soarele! Ce să fac? Ce mă fac?! Mă salvează şoferul. Cu gestul larg şi plin de nobleţe al celui care îşi permite să risipească, el urcă treptele şi, nici mai mult nici mai puţin, porneşte aerul condiţionat. Cu uşile deschise! În acest fel, el răceşte şi autocarul, şi autogara, şi cartierul, şi Bucureştiul, şi restul Universului. Ţara răsuflă uşurată.

Iar efectul de seră, desigur, nu e al nostru, ci al urmaşilor noştri, şi al urmaşilor urmaşilor noştri. Şmecheri românii, nu? Şi-au găsit ei fraierii. Cum pe cine? Pe români!

* * *

Iar când or să vină secetele, uraganele şi inundaţiile, atunci putem să tot bem apă.